Rolul profilării psihologice în investigarea infracțiunilor
Cuvinte cheie:
profilare psihologică, investigație criminală, tipologii psihologice, analiza comportamentală, standardizarea procesului, tehnologie în profilareRezumat
Profilarea psihologică, ca tehnică relativ recentă, a cunoscut o creștere semnificativă a aplicabilității în domeniul investigației criminalistice. Totuși, utilizarea sa se concentrează predominant pe dezvăluirea structurii infracțiunii, mai degrabă decât pe capacitatea predictivă. Multiple studii evidențiază faptul că natura și funcțiile profilării psihologice sunt încă insuficient înțelese, iar investigatorii de crime manifestă deficiențe în competențele specifice necesare pentru implementarea eficientă a acestei metode. Deși sistemele tradiționale de aplicare a legii au inclus, în mod implicit, metode de înregistrare și analiză a trăsăturilor comportamentale ale infractorilor, menite să genereze un profil al acestora, există o carență notabilă de cercetare sistematică privind profilarea psihologică a criminalilor în cadrul jurisdicțiilor contemporane. Această lucrare susține că, în contextul actual caracterizat printr-o creștere semnificativă a ratei criminalității și o brutalitate accentuată a infracțiunilor, domeniile profilării criminale și profilării victimelor trebuie să se dezvolte concomitent și să se adapteze noilor provocări. Studiul analizează diverse modele teoretice și aplicative de profilare, care vizează clasificarea activităților desfășurate la locul faptei, tipologiile psihologice relevante și metodologiile aferente, formulând recomandări pentru standardizarea procesului prin integrarea unui grad sporit de automatizare și utilizare a tehnologiei informatice în cadrul procedurii de profilare.
Referințe
1. Bennell C., Canter D. V. Linking commercial burglaries by modus operandi: Tests using regression and ROC analysis. Science & Justice, 42, 2002, pp. 153-164. https://doi.org/10.1016/S1355-0306(02)71820-0
2. Bennell C., Mugford R., Taylor A., Bloomfield S., Wilson M. The false recognition effect in criminal profiling. Journal of Police and Criminal Psychology, 23(2), 2008, pp. 71-80. https://doi.org/10.1007/s11896-008-9022-y
3. Bosco D., Zappala A., Santilla P. The admissibility of offender profiling in courtroom: A review of legal issues and court opinions. International Journal of Law & Psychiatry, 33(3), 2010, pp. 184-191. https://doi.org/10.1016/j.ijlp.2010.03.009
4. Canter D. V. Offender Profiling and Criminal Differentiation. Journal of Criminal and Legal Psychology, 2000, pp. 23-46. https://doi.org/10.1348/135532500167958
5. Canter D., Alison L., Alison E., Wentink N. The organized/disorganized typology of serial murder: Myth or model? Psychology, Public Policy, and Law, 10(3), 2004, pp. 293-320. https://doi.org/10.1037/1076-8971.10.3.293
6. Chidambaram V. The Profile of a Cyber Criminal. CIO. In. Added on 24th Aug 2011. Accessed at http://www.cio.in/article/profile-cyber-criminal.
7. Delprino R. P., Bahn C. National Survey of the Extent and Nature of Psychological Services in Police Departments. Professional Psychology: Research and Practice, 19(4), 1988, pp. 421-425. https://doi.org/10.1037//0735-7028.19.4.421
8. Douglas J. E., Ressler R. K., Burgess A. W., Hartman C. R. Criminal Profiling from Crime Scene Analysis. Behavioural Sciences and the Law, 4, 1986, pp. 401-421. https://doi.org/10.1002/bsl.2370040405
9. Egger S. A. Psychological Profiling: Past, Present and Future. Journal of Contemporary Criminal Justice, 15, 1999, pp. 242-261. https://doi.org/10.1177/1043986299015003003
10. Geberth V. Practical Homicide Investigation (2nd ed.). New York: CRC, 1996.
11. Godwin M. Reliability, validity and utility of criminal profiling typologies. Journal of Police and Criminology, 17(1), 2002, pp. 1-18. https://doi.org/10.1007/BF02802858
12. Grubin D., Kelly P., Ayis A. Linking Serious Sexual Assault. London: Home Office Police Department, Police Research Group,1997.
13. Hodge S. A. Multivariate Model of Serial Sexual Murder. In Canter D. V., Alison L. J. (eds.), Profiling Rape and Murder. Aldershot, UK: Dartmouth, Offender Profiling Series, Vol. 5, 2000.
14. Kocsis R. N., Irwin H. J., Hayes A. F., Nunn R. Expertise in psychological profiling: A comparative assessment. Journal of Interpersonal Violence, 15, 2000, pp. 311-331. https://doi.org/10.1177/088626000015003006
15. Langevin R., Paitich D., Freeman R., Mann K., Handy L. Personality characteristics and sexual anomalies in males. Canadian Journal of Behavioural Science, 10, 1978, pp. 222-238. https://doi.org/10.1037/h0081551
16. Panton J. H. MMPI profile configurations associated with incestuous and non-incestuous child molesting. Psychological Reports, 45, 1979, pp. 335-338. https://doi.org/10.2466/pr0.1979.45.1.335
17. Pinizzotto A. J., Finkel N. J. Criminal Profiling. In C. R. Bartol, A. M. Bartol (eds.), Current Perspectives in Forensic Psychology and Criminal Justice. Sage Publication, 1990.
18. Quinsey V. L., Arnold L. S., Pruesse M. G. MMPI profiles of men referred for a pretrial psychiatric assessment as a function of offense type. Journal of Clinical Psychology, 34, 1980, pp. 110-117.
19. Swenson W. M., Grimes B. P. Characteristics of sex offenders admitted to a Minnesota state hospital for free pre sentence psychiatric investigation. Psychiatric Quarterly Supplement, 34, 1969, pp. 110-124.
20.Wilson P., Lincoln R., Kocsis R. Validity, Utility and Ethics of Profiling for Serial Violent and Sexual Offenders. Psychiatry, Psychology and Law, 4, 1997, pp. 1-12. https://doi.org/10.1080/13218719709524891
21. Woodworth M., Porter S. Historical Foundations and Current Applications of Criminal Profiling in Violent Crime Investigations. Expert Evidence, 7, 1999, pp. 241-264. https://doi.org/10.1023/A:1016655103536
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
