Implementarea directivei (UE) 2019/713 în materia fraudelor și contrafacerii mijloacelor de plată fără numerar și implicațiile pentru legea penală a Republicii Moldova (Partea I)

Rezumat

Acest articol, aflat la prima sa parte, realizează o analiză riguroasă a gradului de compatibilitate dintre legea penală a Republicii Moldova și exigențele Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/ JAI a Consiliului. Autorii examinează definițiile noțiunilor-cheie precum „instrument de plată fără numerar”, „mijloace digitale de schimb”, „dispozitiv, obiect sau înregistrare protejat(ă)”, „monedă virtuală” și „sistem informatic”, reliefând atât convergențele, cât și lacunele legislative existente. Studiul evidențiază faptul că, deși unele prevederi din Codul penal al Republicii Moldova reflectă fidel cerințele europene, persistă zone de ambiguitate sau incompatibilitate, în special în privința definirii unor termeni tehnici și a incriminării anumitor fapte. Sunt formulate propuneri de lege ferenda pentru armonizarea completă a cadrului normativ național cu standardele europene, subliniind necesitatea clarității și previzibilității normelor penale. Analiza se distinge printr-o abordare comparativă și sistemică, oferind o bază solidă pentru continuarea demersului de aliniere legislativă și consolidarea instrumentelor de prevenire și combatere a criminalității informatice și financiare în contextul integrării europene a Republicii Moldova. În plus, lucrarea subliniază importanța adaptării continue a legislației naționale la dinamica fenomenelor infracționale moderne, marcate de digitalizare și globalizare. Autorii argumentează că o transpunere fidelă a Directivei (UE) 2019/713 nu reprezintă o obligație formală, ci o necesitate strategică pentru asigurarea securității juridice și protecției eficiente a valorilor sociale fundamentale. Prin identificarea punctelor forte și a vulnerabilităților cadrului normativ actual, articolul trasează direcții clare pentru reforme legislative viitoare, pledând pentru o abordare integrată, coerentă și orientată spre prevenție. Această primă parte a studiului oferă premisele teoretice și practice pentru aprofundarea cercetării, fiind indispensabilă pentru specialiștii interesați de evoluția dreptului penal național în context european.