Expertiza judiciară și constatarea tehnico-științifică sau medico-legală – forme de valorificare a cunoștințelor speciale

Sofia Pilat

Autori

Sofia Pilat Academia "Ștefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne Autor

Cuvinte cheie:

constatare tehnico-ştiinţifică, constatare medico-legală, expertiză judiciară, ordonator de expertize, expert judiciar, specialist, raport de constatare, raport de expertiză, mijlocde probă, cunoștințe speciale

Rezumat

Acest articol științific este dedicat analizei obiectului, rolului și importanței expertizei judiciare, precum și a constatării tehnico-științifice și medico-legale la aflarea adevărului în cadrul procesului penal. Raportul de expertiză judiciară și constatarea tehnico-științifică ori medicolegală, potrivit art. 93 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, reprezintă mijloace de probă care, între altele, prezintă anumite caracteristici comune. Din acest motiv, se impune determinarea elementelor comune și identificarea criteriilor care permit delimitarea și diferențierea acestor două categorii de mijloace probatorii. Astfel, tactica realizării constatărilor tehnico-științifice ori medico-legale, precum și a expertizelor judiciare, presupune un complex de activități desfășurate de ofițerul de urmărire penală și de instanța de judecată, care includ dispunerea expertizei și evaluarea rezultatelor acesteia. Un rol esențial în acest proces îl deține expertul judiciar sau specialistul, care aplică în mod direct cunoștințele de specialitate, efectuează cercetări într-un domeniu specific și consemnează concluziile obținute într-un raport de expertiză sau de constatare. Scopul direct al prezentului studiu îl constituie cercetarea modului de dispunere a constatărilor tehnico-științifice, medico-legale și a expertizei judiciare, precum și a organelor competente în dispunerea unor astfel de constatări și expertize, procedura de realizare a acestora, diferența între ele, rolul și importanța iminentă a lor la aflarea adevărului într-un proces penal. Scopul indirect al studiului este relevarea importanței constatării tehnico-științifice sau medicolegale, precum și a expertizei judiciare privite sub aspect de forme de valorificare a cunoștințelor speciale. Obiectivele lucrării constau în: definirea conceptului de constatare tehnico-științifică, medicolegală, expertiză judiciară; stabilirea atât a importanței, cât și a rolului constatării tehnicoștiințifice, medico-legale și expertizei judiciare în realizarea scopului urmării penale; descrierea procedurii de dispunere și realizare a constatărilor tehnico-științifice, medico-legale și a expertizei judiciare; identificarea diferențelor esențiale între constatarea tehnico-științifică, medico-legală și expertiza judiciară; evidențierea impactului unei constatări tehnico-științifice, medico-legale și expertizei judiciare asupra realizării scopului procesului penal per ansamblu. Rezultatul respectivului studiu îl constituie cercetarea lucrărilor științifice a autorilor din domeniul abordat, precum și a legislației în vigoare, care la rândul său, va contribui la înțelegerea importanței obiectului expertizei judiciare, a constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale la realizarea scopului procesului penal.

Referințe

Beznițchi C. Unele considerații privind clasificarea probelor în procedura penală. În: Revista Națională de Drept. Nr. 1-3. Chișinău, 2018, pp. 66-70.

Codul de procedură penală al Republicii Moldova, nr. 122 din 14 martie 2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104-110, art. 6, pct. 121.

Decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 50 din 31.05.2018 privind inadmisibilitate a sesizării nr. 59g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din art. 326, alin. (11) din Codul de procedură penală şi a unor prevederi din art. 283, alin. (1), pct. 27 din Codul de procedură penală. Disponibil: http://legislatie. just.ro /Public/ DetaliiDocumentAfis /168078 [citat la 15.01.2026].

Dolea Ig., Roman D., Sedlețchi Iu. ş.a. Drept procesual penal. Chișinău: Cartier Juridic, 2005. ISBN 9975-79-343-6. 960 p.

Gheorghiță M. Tratat de criminalistică. Chișinău: „Tipografia Centrală”, 2017. ISBN 978-9975-53-834-3. 862 p.

Golubenco Gh., Chiotici D. Noțiunea „Cunoștințe specializate” în dreptul procesual penal al României și Republicii Moldova. În: Revista „Studii Juridice Universitare”, Chișinău, 2016. ISSN 1857-4122, pp. 105-116.

Hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 3 din 24.01.2023 cu privire la excepția de neconstituţionalitate a art. 321, alin. (2), pct. 3 din CPP a RM. Pct. 38.

Nistoreanu Gh., Apetrei M., Nae L. ş.a. Drept procesual penal. Partea Generală. București: Continent XXI, 1994. ISBN 973-96679-1-0. 576 p.

Odagiu Iu., Luchin L. Expertize judiciare. Ghid practic. Chișinău: Print-Caro, 2011. ISBN 978-9975-935-83-8. 132 p.

Osoianu T., Ostavciuc D. Urmărirea penală. Chişinău: Editura „Tipografia Centrală”, 2022. 220 p.

Rusu V., Ursu I. Reflecţii de ordine procesuală privind deosebirile şi asemănările dintre expertizele judiciare şi constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. În: Revista Naţională de Drept. Chişinău, 2018, pp. 20-24.

Tatu A-M., Tulbure A-Şt. Tratat de drept procesual penal. Bucureşti: Editura ALL Beck, 2001. ISBN 937-655-113-X. 375 p.

Volonciu N. Tratat de procedură penală. Partea generală. București: Paideia, 1996. ISBN 973-9131-01-8. 504 p.

Владимиров Л.Е. Учения об уголовных доказательствах. Часть общая и особенная – 3 изд. Санкт-Петербург: Законоведение, 2006, 330 с.

Самутичева Е.Ю. Заключения эксперта и его оценка в уголовном процессе. Сравнительно-правовое исследование. Дис. канд. юрид. наук. Москва, 2015. 255 с.